o zi lunga..trista..ploioasa..la fel ca toate celelalte de pana acum...o seara urata, neagra..asa incepea seara in care mi-am dat seama ce fel de om esti..regret..groaznica durere..groaznic faptul ca mi-a trebuit atata timp sa vad ca nu ma meriti, ca nu ma iubesti, ca nu insemn nimic pentru tine, ca ma folosesti, ca te joci cu mine si cu mintea mea..:(
nimic nu are sens..nimic nu merge..e prea greu...timpul trece atat de greu...prea putin timp sa imi poata sfarsi lacrimile ce imi spala obrazul si suferinta neagra din suflet...si cu toate astea a trecut prea mult timp de cand nu te-am vazut...nu ti-am vazut chipul pe care ador sa il mangai..nu ti-am vazut ochii pe care ador sa ii privesc, nu ti-am vazut buzele pe care ador sa le sarut si nici nu ti-am auzit glasul pe care ador sa il ascult...ma simt lipsita de vlaga, lipsita de viata, lipsita de tot..caci totul pentru mine erai tu si tot ce esti tu..dar mai ales tot ce sunt eu cand sunt cu tine....
te-am iubit cu toata fiinta mea...am acceptat chiar sa te impart doar ca sa nu te pierd...oare cum?oare de ce?pentru ce?
o experienta?nu e ceva normal..omule!!tre sa fi nebun sa gandesti ca tine...
te-am iubit, te iubesc si urasc ca te iubesc atat incat mi-ai umplut inima de prea multa ura,mahnire, suferinta si dezamagire...



I'll never gonna forgot you...:-<